Am fost a cerului când norii s-au legat de pielea mea şi m-au legănat uşor, ca o toropeală, ca un somn. Am fost a nisipului când firele aurii mi-au cuprins tălpile şi le-au sărutat. Am fost a pădurii când era verde şi fragedă, apoi când tristă şi-a scuturat ultimele frunze în părul meu. Am fost a asfaltului din oraş, topit sau îngheţat, dar lipit de picioarele mele.
Am fost a pe rând a tuturor semnelor existenţei. Am fost a apei care mi-a lins trupul şi m-a prins în vârtej ameţindu-mă. Am fost a focului care m-a ars dinăuntru în afară şi din afară înăuntru, care mi-a topit tot ce simţeam, toată conştiinţa şi toate inhibiţiile. Am fost a pământului care m-a primit în el prinzându-mi rădăcini de braţe şi de coaste. Am fost a aerului care m-a înălţat şi mi-a golit sufletul, pentru ca apoi să mi-l umple cu singurătate.
Am fost a zilei, îmbrăcată în lumină şi strălucind goală în soare. Am fost a nopţii lăsând întunericul să pătrundă în toate ungherele minţii mele înainte ca luna mâncată de vârcolaci şi stelele reci să se aprindă ca lumânări la capătul unui cuget mort. Am fost a vântului care mi-a uscat ochii – lacrimi în ei, niciodată. Am fost a jivinelor care m-au călăuzit în sălbăticie şi au deşteptat latura preistorică şi sălbatică din mine. Am fost a orizontului care m-a învăţat ce înseamnă infinitul şi depărtarea neatinsă. Am fost a umbrelor care mi-au trecut prin piept, învăluindu-mi inima într-o uitare confortabilă.
Dar a ta? Nu, nici măcar o clipă. N-am fost a ta… Nici când m-ai prins de mâini într-o primă încercare de apropiere, nici când mi-ai sărutat pe rând fruntea, ochii buzele, gâtul, sânii, coapsele, genunchii şi gleznele. Nici când te-ai jucat cu părul meu, nici când mi-ai mângâiat umerii. Nici când ai plâns de dorul meu, nici când ai hotărât să nu mă mai aştepţi. Nici când mi-ai spus că surâsul meu din fiecare dimineaţă îţi este de ajuns pentru a fi fericit, nici când ţi-am promis acel surâs pentru toate dimineţile din lume. Nici când te-am ţinut în braţe pentru aţi alunga singurătatea, nici măcar când ţi-am spus că sunt acolo pentru tine. Te-am minţit, te-am lăsat să te minţi…
…Nu m-ai avut nici măcar o clipă. N-am fost a ta. Am fost a întregii lumi, numai a ta nu. Nu, nu m-ai avut – n-am fost a ta.
(12 nov 2006)
Însemnări 