Defazaj

Eram în doi, dar pe frecvenţe diferite. Nu vorbesc în metafore, ci ca fenomen fizic – cu adevărat alte frecvenţe. Nu chiar în antifază, dar oricum defazaţi: ne simţeam reciproc prezenţele, dar nu ne vedeam nicio clipă întocmai, ci străvezii; ne auzeam, dar ca pe nişte ecouri; ne atingeam, dar o resimţeam cu întârziere şi ca pe o amorţeală. Dar cel mai interesant era că făceam dragoste rămânând fiecare pe frecvenţa lui – în lumea lui fizică – şi trăiam plăcerea şi excitaţia, şi totuşi parcă nu erau complet aievea.

Iată „întruparea” expresiei de a nu fi pe aceeaşi frecvenţă. Fiecare existam în momente foarte scurte şi intermitente: când cu totul cu celălalt, când complet izolat dar simultan, când doar eu, când doar el, când amândoi odată. Greu de explicat. Singurul lucru nedefazat era că ne iubeam şi cunoşteam fără dubiu atât propriile sentimente, cât şi pe ale celuilalt. Iar comunicarea era perfectă, doar că nu suprapusă; din punctul de vedere al sensului figurat al expresiei mai sus menţionate, eram complet pe aceeaşi frecvenţă. Numai că legile fizicii erau de altă părere.

De aici certitudinea unei viitoare dureri cauzate de o rupere definitivă. Căci ştiam că nu puteam continua aşa, fiecare având doar fragmente clare din celalalt, în rest doar iluzie sau închipuire. Totuşi, până la final, nu ne-am putut separa complet şi nici n-am putut vedea o cale. Mai ales că nici nu ne dădeam seama de cauza acestei anomalii. Timpuri diferite? Universuri paralele? Altceva?

Este unul dintre cele mai senzoriale vise avute vreodată pe care mi le-am amintit la trezire. Ştiu cum stăteam în sacul de dormit, pe bancheta din spate a maşinii, şi repetam rezumatul punctând idei, tocmai pentru a nu uita. Mi-a plăcut şi m-a fascinat; şi m-a şi întristat teribil. Decedatul serial Frequency a lui Jeremy Carver are ca scenariu de bază tânăra poliţistă ce vorbeşte cu varianta din trecut a tatălui său mort, totul prin intermediul unei vechi staţii radio. În genialul roman SF al lui Joe Haldeman, Forever Free, conştiinţele se pot uni într-un singur organism, fie el maşină de război sau cuplu în căutarea orgasmului perfect, pentru a comunica perfect şi a simţi întocmai suma senzaţiilor individuale. Ca şi cum acestea două s-au contopit. Altă explicaţie zău dacă găsesc în afară de o minte bolnavă, ce se odihnea de un drum lung în parcarea unei mănăstiri moldave.

(28 apr 2018, 29 ian 2019)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.