Tarja Turunen (Ateneul Român, Bucureşti)

Concert de Crăciun la Ateneul Român – eveniment festiv într-un cadru select, o sală de gală ale cărei fotolii şi loje sunt pline ochi cu, probabil, cel mai pestriţ public pe care l-a văzut vreodată celebra clădire culturală. Doamne şi domni în vârstă îmbrăcaţi la patru ace (aşa cum se cade unei vizite la Ateneu), copii ce ţin strâns buchete de flori, tineri la costum de corporaţie şi câteva personaje „dubioase”, în blugi sau pantaloni de piele şi ceva tricouri pe care nu se înţelege scrisul – ciudată selecţie, nu? Nu ştiu dacă sunt mulţi artişti care să strângă un astfel de public, dar când pe afiş scrie Tarja Turunen deja sprâncenele nu se mai ridică a mirare, ci lasă loc unui zâmbet plin de anticipaţie. În acelaşi timp solistă de rock/metal şi soprană de operă, încâtătoarea finlandeză a declarat nu o dată că, deşi a devenit cunoscută în lumea întreagă datorită formulei iniţiale Nightwish, nu şi-ar putea închipui existenţa muzicală fără să revină din când în când la liedurile clasice. Ca dovadă, ultimul său album se numeşte Ave Maria – En Plein Air şi conţine douăsprezece compoziţii clasice, variante ale odei corale închinate Fecioarei.

Ateneul Român, cu decorul său elegant şi acustica senzaţională, este alegerea ideală pentru recitalul propus de Tarja, cu o singură excepţie – numărul redus de locuri, aşa că nu miră pe nimeni faptul că este un concert cu casa închisă. Înconjurată de pian, vioară şi violoncel, dar şi de bucuria unui public entuziast, Tarja Turunen aduce în mijlocul Bucureştilor căldura sărbătorilor de iarnă, transpusă muzical într-un colaj din care nu lipsesc ariile clasice aferente celor şapte Ave Maria, muzica religioasă contemporană (Pie Jesu compusă de Andrew Lloyd Webber sau Panis angelicus din creaţia lui César Franck), colindele din arsenalul popular anglofon (The Christmas Song a lui Mel Tormé şi Bob Wells, anonimul White Christmas cunoscut datorită lui Bing Crosby, respectiv Walking in the Air a lui Howard Blake) sau folclorul finlandez (Varpunen jouluaamuna pe versurile triste ale lui Zacharias Topelius şi Jouluyö, Juhlayö – varianta finlandeză a „Silent Night”). Între acestea se interpun câteva lucrări instrumentale, când Tarja părăseşte scena; acum îmi manifest regretul (şi ruşinea) că nu am mai multe cunoştinţe de muzică clasică, pentru că mi-ar plăcea enorm să ştiu cum se numeşte ultima dintre acestea – o splendidă compoziţie în care pianul se frământă plin de tragism.

Nu cred să fie careva dintre cei prezenţi care să nu cunoască vocea Tarjei, timbrul său aparte şi sensibilitatea vibraţiei sale, însă când o asculţi interpretând liedurile simţi cum se înfioară carnea pe tine; glasul excepţional al Tarjei Turunen, dublat de tehnica ireproşabilă, umple aerul şi sufletele cu o emoţie continuă, aproape tangibilă. Artista ne destăinuie că dintotdeauna i-a plăcut să cânte Ave Maria, în variantele diverşilor compozitori (David Popper, Francesco Paolo Tosti, Michael Hoppé, Edvard Grieg, Giulio Caccini), iar Crăciunul i se pare cel mai potrivit moment pentru aşa ceva. În plus, ne destăinuie că a scris la viaţa ei prea puţine compoziţii clasice şi, din cele două preferinţe, s-a născut propria sa Ave Maria – după cum spune Tarja, o mixtură interesantă între muzica clasică şi cea contemporană; fără să mă pricep prea mult, îi dau dreptate cu mixtura interesantă şi, adaug eu, fermecătoare, în care aria vocală operatică se îmbină perfect cu finalul instrumental, desprins parcă din coloana sonoră a unui film alb-negru.

Dar piesa de rezistenţă a serii este, desigur, cea mai cunoscută Ave Maria – compusă în prima parte a secolului al XVIII-lea sub numele de Ellens dritter Gesang şi asociată adesea cu vocile de neuitat ale Barbarei Bonney sau Mariei Callas. Deşi Tarja ne-a spus mai devreme despre frigul în care a cântat în Cehia, recunosc că sunt curioasă cum a sunat superba creaţie a lui Franz Schubert în Biserica Fecioara Zăpezii din Olomouc; în privinţa Ateneului n-am niciun dubiu: întreaga sală vibrează vrăjită.

Fotografii

Advertisements

About mad

https://morbidangeldyana.wordpress.com
This entry was posted in Concerte and tagged , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s