Ovidiu Lipan Ţăndărică and The Balkanic Explosion (Sala Palatului, Bucureşti)

În lumea concertelor bucureştene se anunţă un eveniment aparte, „nemaiîntâlnit în România”, după cum apreciază organizatorii de la Phoenix Entertainment. Anunţul ar trebui să intrige orice iubitor de muzică, iar speranţa ca măcar jumătate din reclamă să fie adevărată i-ar îndrepta paşii spre Sala Palatului. În fond şi la urma urmei, este vorba de veteranul Ovidiu Lipan Ţăndărică, spaima tobelor din perioada de vârf a phoenicşilor, care aduce ca invitaţi talentaţi artişti români şi străini. Numai dacă adăugăm numele Fanfara 10 Prăjini şi începem să ne facem o idee despre calitatea concertului promis.

Seara începe cu maestrul Ţăndărică în spatele tobelor care l-au consacrat – ce altceva ar fi mai potrivit decât o demonstraţie de forţă asupra bateriei, atât de puternică încât te întrebi cum de nu cedează ori toba, ori toboşarul? De jur-împrejur şi-au ocupat deja locurile membrii fanfarei, percuţioniştii, mânuitorii cobzei, acordeonului, chitarei acustice şi violoncelelor, dar şi ramura „modernă” cu clapele, chitara electrică şi basul. „Formaţia” nu este completă, dar acesta e grosul protagoniştilor, dintre care mai mulţi trec pe rând din acompaniament în prim-plan. Între atâtea instrumente specifice muzicii tradiţionale balcanice sau ale pop-culturii occidentale, notele exotice sunt aduse de oud şi instrumente de percuţie africane şi sud-americane, precum şi de artiştii aflaţi în spatele lor.

Dirijorul acestei orchestre original construite, maestrul de ceremonii şi participant în acelaşi timp este, bineînţeles, Ovidiu Lipan Ţăndărică, ce se împarte între microfon, tobiţa agăţată de gât, invitaţii săi şi propria baterie, ce-i drept mai rar de aceasta din urmă decât suntem obişnuiţi. Uneori, ca la Balerina  sau acel Ave Maria instrumental, rolul său pare să se piardă în fundal, dacă uiţi faptul că el este cel care a pus la punct spectacolul acesta, un interesant melanj world music preponderent balcanic, dar din care nu lipsesc influenţele de pretutindeni – de la ritmurile tribale la sonorităţile jazz-ului.

Apar pe rând naiul şi soliştii vocali, între care primul este Stelu Enache – o frumoasă şi penetrantă voce ce nu lasă să dispară melodii din tradiţia aromână, ci le readuce publicului în această formă orchestrată de Ţăndărică, cum este cazul Trandafirului în măsură de şapte optimi. O prezenţă vulcanică, plină de energie şi şarm, e Rona Hartner, în a cărei voce puternică răsună amprenta anilor devenirii sale ca artistă pe meleaguri franceze, dând naştere unui efect de jazz şi şansonetă în mijlocul şatrei. Într-adevăr, boemă şi seducătoare prezenţă, cu atât mai mult cu cât îşi manifestă sinceră bucuria de a se regăsi între ai săi. Un episod special, poate cel mai frumos al serii, se desfăşoară între corzile ţambalului, măiestru lovite ca într-un sunet de pian de către Marius Mihalache. Din păcate, durează prea puţin…

Rând pe rând, completând uneori şi cu vocea povestea instrumentului, locul din faţă este al cobzarului, sau al trompetistului, sau al percuţionistului rwandez, sau al violonistului virtuoz, sau al acordeonistului, sau al chitaristului din spatele chitarei acustice, nimeni altul decât fiul lui Ţăndărica – tânărul Alexander Lipan. Nu e timp să respiri, căci surprizele curg în ritmuri de Tango Toledo sau Natalis – cele mai multe de-a dreptul încântătoare şi având darul de a te face să te întrebi cum se face că influenţe atât de diverse pot suna aşa armonios împreună, în ciuda aerului pe care-l respiră, provenit din atâtea etnii din zona Balcanilor. Cred că cel mai important factor de coagulare al diferitelor curente este vedeta colectivă Fanfara 10 Prăjini; acest grup de suflători talentaţi, însoţiţi de tobă, reprezintă o prezenţă aproape nelipsită în spectacolele lui Ţăndărică – şi ştie el bine de ce!

Din punctul meu de vedere, există însă şi unele aspecte mai puţin plăcute, cum ar fi perspicacitatea care-mi este cerută pentru a face legătura între costumul popular şi pantofii cu toc înalt şi platformă (de altfel, frumoşi, dar nepotriviţi) sau între sunetul feeric al naiului şi picioarele aproape complet la vedere ale naistei (din nou: de altfel frumose, dar la fel de nepotrivite). Însă cel mai neplăcut moment mi se pare selectarea între invitaţi a Deliei Matache, posesoarea unei voci bune şi a unei tehnici meticulos lucrate, dar altfel o nulitate artistică – o vedetă de carton propulsată pe baloane de săpun într-un showbiz românesc din acelaşi carton. Îmi vine greu să cred că Ţăndărică nu putea găsi altă voce, eventual una cu adevărat remarcabilă, pentru Sanie cu zurgălăi. Să fi fost o eroare de judecată, o strategie de marketing sau ceva chiar mai compromiţător?

Finalul concertului se apropie după aproape trei ore de muzică excelentă, în care maestrul toboşar, sufletul spectacolului, a strunit amalgamul cultural pe făgaşul artistic ce i-l rezervase. E drept, sunt şi momente în care lucrurile par a trena, inevitabil de altfel când e vorba de atâtea zeci de minute, dar cele mai multe poartă pe bună dreptate nume de Balkanic Explosion. Rezultatul se reflectă în sala plină care aplaudă frenetic atunci când Margareta răsună dinlăuntrul Ronei Hartner, făcând să vibreze aerul încins. La sfârşit, în timp ce vioara umple inimile cu meşteşugul talentatului scripcar, căluşarii defilează în costumele lor populare şi pălăriile colorate şi înciucurate, cu cizmele lovind năprasnic scena. Aşa sfârşit clocotitor pentru aşa spectacol ameţitor şi aproape nebunesc. Chapeau, bătrâne toboşar!

Fotografii

Advertisements

About mad

https://morbidangeldyana.wordpress.com
This entry was posted in Concerte and tagged , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s