Cracovia Ziua 4

Încă de pe vremea când întocmeam planul de „cucerire” a Poloniei, ne-am gândit să explorăm puţin şi în regiunea ce înconjoară Cracovia, să aflăm ce frumuseţi ne rezervă, de exemplu, orăşelul Tarnów. Cei aproape 80 de kilometri îi parcurgem dimineaţa devreme cu un tren personal, punctual, încălzit şi curat. Nu-i deloc o afacere proastă să mergi cu trenul în Polonia, preţurile fiind accesibile, vagoanele confortabile, iar controlorii corecţi şi amabili. Evident, în spirit nemţesc, toată lumea are bilet, indiferent că-i vorba de muncitori morocănoşi sau tineri teribilişti.

Tarnów apare pentru prima dată în analele istoriei la începutul secolului al XII-lea, pentru ca după un veac să primească drepturi orăşeneşti de la Vladislav I. Între secolele al XIII-lea şi al XVI-lea, aici se stabilesc mulţi imigranţi germani, în speţă negustori, dar şi un număr mare de scoţieni şi maghiari, inclusiv regele exilat, János Szapolyai. În secolul al XVIII-lea, Tarnów intră în componenţa Imperiului Habsburgic, în urma primei împărţiri a Poloniei, iar un secol mai târziu are un rol important în răscoala ţărănească din Galiţia, al cărei masacru asupra nobililor locali este finalmente înăbuşit de austrieci. În timpul Primului Război Mondial, aici se stabileşte unul dintre punctele vitale ale ofensivei austro-ungare şi germane, fapt ce are ca rezultat retragerea trupelor ruseşti inamice. La sfârşitul războiului, oraşul îşi reia locul în Polonia reîntregită şi cunoaşte o înflorire a vieţii comerciale şi meşteşugăreşti. Un farmec aparte îl are amestecul etnic de polonezi, evrei şi ţigani, tradus într-un cocktail cultural şi al tradiţiilor ce nu va fi pe placul germanilor care invadează Polonia în 1939. Rezultatul îl reprezintă deportările în masă spre lagăre de muncă şi ghetoul în care sunt strânşi evreii din oraş şi împrejurimi, care la momentul respectiv numărau cam jumătate din populaţia locurilor. Astăzi, în urma exterminării sistematice şi a emigrării de după război, puţini sunt evreii care au rămas în oraş. Şi mai puţini sunt ţiganii, majoritatea păstrători ai îndeletnicirii de muzicanţi, care au însă o zonă special amenajată în Muzeul de Etnografie.

Din gara micuţă, proaspăt renovată, traversăm un parc şi ne îndreptăm spre centrul medieval, ghidaţi la fiecare pas de indicatoarele turistice. Tarnów este numit şi „punctul fierbinte” al Poloniei, din cauza faptului că aici se înregistrează cea mai ridicată temperatură anuală şi cea mai lungă vară. Nu că am vrea să contrazicem statisticile, dar cele –9 grade Celsius (probabil influenţa Munţilor Tatra, în al căror bazin se află oraşul) nu ne conving deloc… La şoseaua principală, Krakowska, ne întâmpină Biserica Sfintei Familii, o fortăreaţă roşie, sobră şi impunătoare, construită la începutul secolului al XX-lea în stil neogotic, unde cărămida, piatra şi metalul se îmbină şi se susţin reciproc. Ceea ce remarc înăuntru este prima iesle care îmi place cu adevărat până acum căci, deşi fiecare biserică catolică în care am intrat avea câte una, lipsa de inspiraţie şi de bun gust m-a surprins în aproape toate cazurile, mai ales din cauza contrastului puternic cu interiorul, elegant în sensul clasic.

Se pare că toate străzile Tarnówului converg în Rynek, piaţa largă din centru, străjuita de clădiri negustoreşti vechi şi frumoase, în stil renascentist, multe dintre ele datând din secolul al XIV-lea sau chiar mai devreme. În mijlocul ei se înalţă Primăria (Ratusz), construită în secolul al XV-lea din îmbinarea goticului şi Renaşterii şi având ca element distinctiv turnul cu ceas, ca un foişor de apărare. Într-un colţ al pieţei, retrasă parcă faţă de viaţa tumultuoasă care pulsa odinioară în centrul comercial, a fost construită în secolul al XIV-lea Catedrala Naşterea Maicii Domnului, la exterior în stil neo-baroc, solid şi uşor colţuros, păstrând totuşi zvelteţea arcelor şi dantelelor gotice, în interior şi la cadrele uşilor. Mulţi membrii ai familiei Tarnówski, cea care a deţinut multe secole domeniul oraşului, se odihnesc în frumoasele cripte din biserică, în timp ce piatra de mormânt a Barbarei Tęczyńska, realizată de italianul Giovanni Maria Padovano, este considerată o capodoperă a sculpturii funerare renascentiste. Un alt element deosebit care atrage privirea este uşa laterală din bronz, masivă prin duritatea metalului şi delicată, în acelaşi timp, prin basorelieful migălos lucrat.

Ne grăbim să traversăm centrul şi să ne îndepărtăm de acesta, pentru a avea o şansă să găsim deschise cele două biserici din lemn cu care oraşul se mândreşte în mod deosebit. Ne îndreptăm spre sud, trecem peste Râul Wątok, pe lângă o piaţă agro-alimentară şi, la intersecţia Marji Panny cu Gabriela Narutowicza, găsim Biserica Sfânta Maria. Micuţul lăcaş de cult din secolul al XV-lea a fost clădit din lemn de zadă în stil tradiţional, ţărănesc, ce se reflectă din plin şi în interiorul cu picturi murale, reprezentând modele florale şi arboricole. Este una dintre cele mai frumoase biserici pe care le-am văzut până acum în Polonia, în ciuda simplităţii şi a lipsei de opulenţă – sau poate tocmai datorită acestora. Ne continuăm drumul pe Tuchowska, pe lângă vechiul cimitir, şi după ce trecem pe sub o pasarelă de cale ferată ajungem la Biserica Sfânta Treime, ceva mai mare, din lemn întunecat şi profilând pe cerul plumburiu o siluetă gotică din secolul al XVI-lea. Din păcate nu este deschisă.

Reveniţi în centru, ne continuăm plimbarea pe străduţele concentrice care-l înconjoară, Targowa şi Wałowa. Pe lângă frumoasele clădiri, vesele, colorate şi îngrijite, admirăm statuile din bronz reprezentând scriitori şi jurnalişti, care se odihnesc atemporal, impasibili la frigul crunt ce mătură pavajul. În două mici scuare tronează monumentele regelui Vladislav Lokietek şi al patriotului erou Józef Bem, iar în imediata apropiere, în Piaţa Bohaterow Getta, se află Baia Publică Mauro-Evreiască, ridicată la începutul secolului al XX-lea, ce are faima funestă de a fi locul din care a pornit primul transport către Auschwitz. Clădirea cu elemente orientale şi culori pastelate s-a conservat foarte bine, însă nu mai este folosită ca baie, ci găzduieşte magazine şi birouri. O altă dovadă a unei intense vieţi spirituale evreieşti în Tarnów este „bimah” – un fel de strană a Sinagogii Vechi din secolul al XVII-lea, singura parte ce a supravieţuit după ce sinagoga a fost arsă din temelii de nazişti.

Suntem pe Žydowska şi căutăm, la numărul 13, restaurantul Ke Maro – deosebit prin specificul său ţigănesc, recomandat pentru mâncarea foarte bună şi atmosfera de şatră şi considerat un obiectiv în sine pentru cei care vin la Tarnów. Ce bine ar fi dacă… nu s-ar fi desfiinţat! Este greu de descris dezamăgirea de pe chipurile noastre şi injuriile aduse la adresa broşurii turistice neactualizate. Nu spun că n-am mai fi vizitat oraşul, dar măcar nu ne făceam atâtea vise nerealizate. Cum ne este foame, cerem sfatul celor de la biroul de informare turistică şi ne retragem în Tatrzańska, un local vintage cu mâncăruri tradiţionale din zona Munţilor Tatra. Bucatele sunt gustoase şi servirea impecabilă, în plus descoperim votca Žubrówka, învechită în butoi (starka), cu o culoare aurie şi textură uleioasă – excelentă la gust, aromată şi binevenită după frigul de afară.

După masă, ne îndreptăm spre gară şi moţăim la drumul de întoarcere în Cracovia. Primul lucru pe care îl facem după ce coborâm din tren este să dăm o tură la hipermaket şi să ne facem propriile provizii din votca nou descoperită – găsim uşor sticla cu zimbru pe etichetă şi un fir de iarbă în interior. Înainte de a ajunge acasă, intrăm şi în magazinul vecin cu alcool, deschis non-stop, unde Paul îşi face noi prieteni care-l asigură de faptul că va găsi deschis acolo inclusiv de Anul Nou, dimineaţa. Până una alta cumpărăm nişte bere tipic poloneză, şi, chiar dacă nu are vreun nume consacrat, constatăm ulterior că este bună, mai ales că ne cam lipsise berea nefiltrată.

Fotografii

Advertisements

About mad

https://morbidangeldyana.wordpress.com
This entry was posted in Aşezări urbane and tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s