Paris Ziua 9

Duminică. Ultima zi. Deprimant. Nu pot decât să mă bucur de ultimele ore petrecute în Oraşul Luminilor. Şi cum rămân singurică, Paul plecând la biserică, mă hotărăsc să văd un mic muzeu de care am aflat întâmplător ieri, când ne plimbam pe Rue des Francs Bourgeois. În mijlocul Cartierului Marais, în discretul Hôtel Donon construit în secolul XVI, regăsim colecţia de artă de secol XVIII pusă laolaltă la două veacuri mai târziu de perechea Cognacq-Jay, al cărei nume îl preia muzeul. Cei doi soţi, fondatori ai magazinului La Samaritaine, au refăcut aici atmosfera din interioarele clădirilor celor bogaţi din secolul mai sus menţionat cu tot ce presupun acestea. Există câteva coridoare ce au pereţii aidoma galeriilor de artă, dar restul încăperilor arată unde şi cum trăia aristocraţia. Dormitoarele şi camerele de zi păstrează luxul acelor vremuri, cu mobile din lemn nobil, tapiserii scumpe, mătăsuri fine, porţelanuri Meissen, cristaluri rare, casete şi tabachere din aur şi sidef, plus o bogată colecţie de lucrări artistice, incluzând aici tablouri de Rembrandt şi desene de Watteau. Fiecare piesă în parte este o bijuterie, dar modul în care sunt aşezate una lângă alta are asupra vizitatorului acel efect de călătorie în timp. De la o cameră la alta, ai impresia că mai faci un pas pe coridorul invizibil al vremii, într-un trecut în care rămâi suspendat şi clepsidra se opreşte.

Musée Cognacq-Jay nu este mare, în mai puţin de o oră îl văd pe tot, aşa că mai am timp, cred eu, şi de vecinul său – Musée Carnavalet, dedicat istoriei Parisului. Iată o colecţie care nu trebuie ratată, însă cine îl vizitează trebuie să se înarmeze cu timp de cel puţin două ore. Clădirea renascentistă, din secolul XVI, a Hôtel Carnavalet nu este singura în care se întinde muzeul, aşa cum ar părea la o primă vedere, acesta ocupând şi mai sobrul Hôtel Le Peletier de Saint-Fargeau, construit în secolul XVII. Încă de la poartă eşti impresionat de grilajul negru-aurit, în spatele căruia se zăreşte o grădină veselă şi colorată, împărţită în două printr-un coridor suspendat, îmbrăcat în iederă şi sprijinit pe coloane solide. În interior trebuie să ai grijă să parcurgi camerele în ordinea cronologică a perioadelor descrise, ceea ce uneori devine dificil, căci labirintul de culoare, scări spiralate şi încăperi ce comunică între ele te poate încurca, mai ales când te grăbeşti.

Jos se află o sală de curând amenajată şi în proces de extindere ce conţine o parte din descoperirile arheologice din perimetrul oraşului, din perioada galică şi romană. În restul muzeului, istoria începe în Evul Mediu şi are largi episoade dedicate lui Ludovic al XIII-lea, Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XVI-lea şi Mariei-Antoneta, Revoluţiei Franceze dominate de Robespierre şi Marat, erei Napoleon, Restauraţiei, celei de-a Doua Republici şi războaielor mondiale. Încăperile care le reproduc pe cele regale sau pe ale clasei de mijloc alternează cu vitrine în care sunt expuse tot felul de obiecte, de la bijuterii la monede, de la portţigarete la arme, şi de la mobilier stradal medieval la veşminte. Şemineurile şi candelabrele înfrumuseţează fiecare colţ al clădirii, iar printre machete le remarc pe cele ale Bastiliei şi ale Notre-Dame. Însă succesiunea epocilor este excelent ilustrată prin modul în care au perceput-o pictorii vremii. Astfel regăsim în colecţia impresionantă de tablouri imagini de la curtea regală, din timpul revoltelor şi terorii ce le-a urmat, din episoadele victorioase ale lui Napoleon, din viaţa urbană (pe străzi, în ateliere, prăvălii şi cimitire), din timpul sărbătorilor şi multe portrete. Nu sunt omise dezvoltarea rapidă a Parisului la sfârşitul secolului XIX, culminând cu construirea Turnului Eiffel. Întregul ansamblu al exponatelor este într-adevăr excepţional.

Mă grăbesc să ies din muzeu şi să iau primul metrou spre Cartierul Chatelet, unde trebuie să mă întâlnesc cu Paul. Am zăbovit mai mult decât mă aşteptam în Cavarnalet şi cam sunt în întârziere. Nu mi-e atât că mă aşteaptă bărbatul meu, căci ştiu că în acest timp citeşte, dar trebuie să luăm masa şi să ne terminăm bagajele, pentru a ajunge la timp la autocar, apoi la aeroport. Ne instalăm într-un bar irlandez să bem câte o Guiness neagră şi vâscoasă, dar când parcurg mai atentă meniul văd ceva foarte interesant acolo. Ne luăm deci amândoi, deşi e trecut de ora prânzului, câte un mic-dejun tradiţional irlandez care, oricum, se serveşte toată ziua. Cred şi eu, la ce „greucenii” se află în farfurie – ou ochi, şuncă prăjită, cartofi-chiftea, caşcaval, năut şi alte câteva.

Ne ridicăm prea sătuli şi prea târziu, astfel încât ceea ce urmează e o cursă pentru prinderea autocarului. Fugi în Créteil, strânge ultimele chestii, rapid la metrou care oricum trebuie schimbat, găseşte varianta optimă, fugi prin punctele de comunicaţie între magistrale şi, în sfârşit, fugi de la metrou la staţia de autocar! În timp ce eu aştept la casa de bilete, deja cu zece minute mai târziu decât trebuia, Paul caută autocarul de ora 16:30 să-l reţină până vin şi eu. Din fericire, mai este o astfel de maşină care îi aşteaptă pe ultimii întârziaţi (se pare că mai sunt şi alţii care vin după noi), aşa că nu trebuie să luăm taxiul, perspectivă care ne-ar fi golit buzunarele. Îmbarcaţi astfel, putem să ne relaxăm, căci întreaga noastră grabă nu mi-a făcut deloc bine fizic, mai ales după masa copioasă în stilul Dublin. La aeroport avem altfel de emoţii, la care, pe de-o parte, ne aşteptam: bagajele noastre de mână depăşesc limita admisă de 7 kilograme, dar se pare că mai avem o mică marjă în cele de cală, deci mai dosim acolo câte ceva până echilibrăm balanţa. Zborul este liniştit, puţin întârziat, aşa că acasă ajungem pe la miezul nopţii. E bine acasă, dar parcă îmi vine să plâng – măcar o săptămână să mai fi stat.

Fotografii

Advertisements

About mad

https://morbidangeldyana.wordpress.com
This entry was posted in Aşezări urbane and tagged , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s